Recenzie: Elixirul Dragostei de Eric-Emmanuel Schmitt

Gen: Ficțiune
Colecție: Seria de autor Eric-Emmanuel Schmitt
Format: Paperback
Număr de pagini: 160
Format: 13 x 20 cm
Traducător: Doru Mareș
Apărută în 2015 la editura Humanitas

Sinopsis:
Dragostea este oare un sentiment declanşat de un proces chimic, sau este pur şi simplu un miracol al spiritului, imposibil de explicat? Există o metodă infailibilă pentru a stârni pasiunea, un elixir precum cel care i-a unit odinioară pe Tristan şi Isolda? Sau cei care se îndrăgostesc ascultă doar de propria libertate?

Foşti iubiţi, Adam şi Louise trăiesc la mii de kilometri depărtare unul de celălalt, el la Paris, ea în Montréal. Corespondând pe e-mail, cei doi îşi evocă trecutul comun, rănile încă neînchise, momentele de bucurie, dar şi noile relaţii. Ceea ce-i apropie însă a doua oară este prietenia, construită de comun acord şi însoţită de o provocare: ar putea să-şi reînvie dragostea tocmai vorbind despre dragoste?

Eric-Emmanuel Schmitt, observator minuţios şi lucid al capriciilor inimii, reuşeşte să transpună în acest roman epistolar, cu fine şi surprinzătoare nuanţe, parcursul plin de capcane al unei legături amoroase tipice pentru vremurile noastre.

„În Elixirul dragostei m-a interesat mai ales distincţia dintre dorinţă şi sentiment. Cred că, în privinţa iubirii, problema constă în faptul că denumim cu acelaşi cuvânt două teritorii diferite: cel al dorinţei şi cel al sentimentului. La graniţa dintre ele, atunci când încercăm să împăcăm atracţia fizică şi dragostea, se nasc marile noastre poveşti, nu întotdeauna fericite.“ (Eric-Emmanuel SCHMITT)

Rating: 4/5

Elixirul dragostei de Eric-Emmanuel Schmitt este o carte care m-a surprins într-un mod plăcut. Autorul a construit acțiunea pe baza a două personaje (Adam și Louise) care, aflate la depărtare, își trimit e-mail-uri. Ea la Montréal, el la Paris, cei doi sunt despărțiți de soartă, depărtarea făcându-i să cugete asupra existenție elixirului dragostei. Ce unește două suflete? Este vorba de un elixir magic precum cel din Tristan și Isolda sau este ceva mai mult?

Am citit cartea în mai puțin de o oră și am fost chiar amuzată spre final când am descoperit de la Louise un lucru legat de elixirul dragostei care chiar m-a amuzat!

Scrisă ca o corespondență între doi foști îndrăgostiți, Elixirul dragostei nu pune accentul pe faptul că cei doi fac un schimb de cuvinte prin intermediul lumii virtuale (e-mail-ul), discuția dintre personajele principale dând senzația de vremurile de demult când oamenii își trimiteau scrisori. Am spus personaje principale pentru că autorul ne introduce în lectură și două personaje secundare (dintre care unul este personaj imaginar!! – cine a citit, cunoaște) care au un rol destul de important în evoluția relației dintre Louise și Adam.

Se poate ca discutând cu cineva după o despărțire despre lucrurile bune și rele pe care le-au împărtășit să fie un lucru benefic? Să treci de la dragoste la prietenie este un lucru ușor? Cu siguranță că nu este iar autorul demonstrează că prietenia se poate naște între doi foști iubiți și că ea poate fi baza a ceva mult mai frumos decât ne-am imaginat. 🙂

Mi-a plăcut mult această carte chiar dacă a fost scurtuță și chiar sunt curioasă cum sunt celelalte cărți ale domnului Schmitt. Adam și Louise m-au făcut să mă gândesc mai mult la acest elixir al dragostei și poate să îl descopăr acolo unde nu m-am așteptat.

Citate:

“Adam,
Dacă prietenia e patul de moarte al iubirii, atunci urăsc prietenia.

Louise

Draga mea Louise,
Doar pielea desparte iubirea de prietenie. Și-i așa de subțire…

Adam” (p.8-9)

“[…] dacă există iubiri care mor din cauza îndoielilor, a mea a murit din cauza certitudinii. Și-am rupt-o.” (p.20)

“N-am pe nimeni.
Mă uit la trandafiri, dar nu le mai simt decât spinii.

Louise” (p.38)

Puteţi găsi această carte la librăria online Libris! După cum majoritatea ştiu, pe site-ul Libris se pot găsi carti online, Libris fiind o librarie online ce oferă cititorilor accesul atât la cărţi în română, cât şi la carti in engleza. Puteţi găsi la această librarie aproape orice carte vă doriţi.

2017-09-08T20:09:04+00:00

2 Comments

  1. K.J. Mecklenfeld April 28, 2015 at 10:32 am - Reply

    Ai citit-o intr-o ora? Uau! Citesti foarte repede sau/si este foarte subtire?

  2. Simona April 28, 2015 at 10:42 am - Reply

    Chiar mai putin de o ora. 😀 De fel, daca o carte ma prinde in mrejele ei, citesc destul de repede. Cartea de fata are numai 160 de pagini cu un scris destul de marisor iar unele pagini nu sunt pline cap-coada. 🙂

    Sunt curioasa cum sunt celelalte carti ale autorului.

Leave A Comment