Recenzie carte: Patru regine moarte de Astrid Scholte

Recomandare de lectură: Patru regine moarte de Astrid Scholte

Sunt cărți pe care nu le mai lași jos din mână iar Patru regine moarte se numără printre ele. Cu toate că am avut o mică pauză pe parcursul acestei cărți, când am reluat-o nu am mai putut să o las jos.

Este o carte fantasy, young adult care cuprinde și note de mister și romantism. Acțiunea noastră e setată în Quadara care e împărțită în 4 regiuni: Eonia, Ludia, Toria și Archia. Fiecare regiune e condusă de o regină iar toate cele patru regine se ghidează după 15 reguli stricte, multe dintre ele referindu-se și la moștenitoarea fiecărui tron în parte.

Keralie, hoața din Quadara

Fiecare capitol este foarte interesant și plin de informații. Autoarea Astrid Scholte a alternat între un capitol din perspectiva unei regine urmat de un capitol spus din perspectiva lui Keralie, o tânără care e o mare hoață din Quadaria.

Instruită de-a lungul anilor de pritenul său Mackiel, Keralie devine o hoață foarte bună. Între aceștia pare să se țeasă și un soi de poveste de dragoste, dar acest lucru îl vom afla pe parcurs. Cu toate acestea Keralie pare să facă parte dintr-o “gașcă” destul de periculoasă și fata începe să simtă o răcire din partea lui Mackiel care se ocupă și el de hoții la scară largă și de licitații unde vinde obiecte rare, multe furate.

În momentul când una dintre licitații merge prost, Keralie se află față în față cu Mackiel și cu Varin, un tânăr eonist. Fata este într-o situație periculoasă și începe să simtă că cel pe care-l credea prieten este de fapt la polul opus.

“L-am ignorat. Mackiel glumea mereu, dar de data asta nu știam dacă își bătea joc de mine sau chiar voia mai mult de la mine, de la noi. Mă întrebam ce vedea atunci când mă privea. Fata toriană adunată care prtindeam că sunt? Sau o fată distrusă, păpușa lui de porțelan; nu era nevoie decât de o fisură pentru a descoperi întunericul ce creștea în interiorul meu.

Nu mi-am pus problema ce prefera el.” (p.33)

“Urma să regrete această decizie.

S-a lăsat pe vine lângă mine și mi-a pus electrozii pe lateralele capului, mușcându-și buza de concentrare. Electricitate, care nu eram sigură că provenea de la aparat, îmi scăpăra prin vene. Ochii lui i-au întâlnit pe ai mei și am inspirat brusc. Acei ochi ciudați, palizi, dar frumoși. Privirea mi-a fugit spre buzele lui. Când l-am privit din nou în ochi, l-am prins uitându-se la gura mea. Ceva zăbovea în spatele figurii lui stoice obișnuite. Ceva ce semăna cu dorința.

Mi-a întâlnit privirea și s-a îndepărtat, momentul încheindu-se.” (p.144)

Misterul celor 4 regine ucise

Acțiunea e foarte bine construită și mi-a plăcut să aflu informații despre fiecare regat și regină. Fiecare națiune este diferită, se ghidează după legi diferite. Eoniștii spre exemplu sunt destul de stricți, se comportă de parcă nu ar avea sentimente și trăiesc înconjurați de tehnologii avansate și ciudate care de fapt le controlează viața.

În momentul în care Keralie și Varin se cunosc atunci acțiunea începe să o ia la galop și să crească în intensitate. Mi-a plăcut mult stilul autoarei și m-a cucerit cu personajele bine conturate. Pasajele descriptive nu lipsesc, dar sunt în proporția potrivită pentru a nu plictisi cititorul.

“Dar a zâmbit. Sau, cel puțin, mi s-a părut că văd un zâmbet. Îmi era greu să îmi dau seama, de vreme ce nu îl văzusem făcând-o niciodată. Apoi câte o gropiță i-a apărut de ambele părți ale gurii și a afișat un zâmbet larg, cu toți dinții. Pentru o clipă, am uitat unde sunt și ce fac. Nu mai existau decât Varin și acel zâmbet.” (p.297)

Întrucât romanul este și fantasy și mystery avem și elementul de mister: găsirea ucigașului celor patru regine. O aventură palpitantă, plină de mistere și pericole, cartea a reușit să intre printre preferatele mele.

Finalul este unul foarte bun și chiar am avut parte de un plot twist la care nu mă așteptam. A apărut un personaj nou despre care nu știam multe și m-a susprins că autoarea a reușit să contureze și personaje malefice care își au locul bine stabilit.

La elementele fantasy aș încadra aspecte ce țin de societatea eonistă precum ar fi costumele-piele purtate de eoniști. Acestea sunt realizate din microorganisme care se adaptează la corpul purtătorului. Mi s-a părut ceva interesant și nemaiîntâlnit de mine.

Aș putea să vă vorbesc foarte mult de această carte și deja cred că am dat mici spoilere, dar mă opresc aici și nu pot decât să vă recomand această lectură în special dacă vă plac cărțile YA cu elemete de fantasy și mister.

Voi ați citit această carte? Vă plac cărțile fantasy și cele mystery? 😘

“Cum puteau oamenii să sărute străini cu o asemenea lipsă de sentimente? Să se sărute fără să aibă sentimente? Cum puteau face ceva atât de intim, atât de revelator, cu cineva pe care nu îl doreau? Alți hoți de buzunare se foloseau cu ușurință de puterea seducției, de parcă nu însemna absolut nimic.” (p.341)