Recenzie: Zece negri mititei de Agatha Christie


Titlul original: And then there were none
Colecția: Rao Clasic
Gen: Clasice, Carte Polițistă, Mister, Crimă
Format: Paperback
Număr de pagini: 253
Format: 185 x 115 mm
Traducător: Alina Toderica
Apărută la 13 octombrie 2014 la editura Rao

Sinopsis:
„Zece…“ Zece straini sunt atrasi de un misterios U.N. Owen, intr-o casa de pe o insula izolata, din apropierea Devon-ului. „Noua…“ In timpul cinei, un mesaj inregistrat ii acuza pe fiecare in parte de cate o crima, iar in final, in aceeasi seara, unul dintre oaspeti moare. „Opt…“ Rupti de lume din cauza unei furtuni violente si urmariti de versurile unei vechi poezii pentru copii, care numara descrescator de la zece la zero, oaspetii lui U.N. Owen incep, unul cate unul, sa moara. „Sapte…“ are dintre ei este criminalul? Oare va supravietui cineva?

Romanul a apărut în noiembrie 1939 şi s-a bucurat de un succes fără precedent. Acum, la 75 de de la publicare, “Zece negri mititei” a trecut testul timpului: este cel mai cunoscut şi cel mai vândut roman mystery din toate timpurile. “Scrisesem cartea Zece negri mititei pentru că subiectul părea atât de complicat, încât m-a fascinat de la bun început. Zece oameni trebuiau să moară fără ca povestea să devină ridicolă, iar făptaşul, evident. M-am apucat de scris după o planificare îndelungată şi elaborată, iar rezultatul a fost satisfăcător. Subiectul era simplu, clar şi derutant totodată, dar cu toate astea avea o explicaţie perfect logică; de fapt, era nevoie de un epilog care să lămurească lucrurile.” Autobiografia – Agatha Christie

Rating: 5+/5

Zece negri mititei de Agatha Christie este o carte cu adevărat remarcabilă. Am citit prima dată această carte în clasa a 4-a și știu că am fost impresionată de genialitatea autoarei. Recitită acum, după aproximativ 13 ani pot spune că nu mi-am schimbat părerea despre această carte!

Crimele sunt plănuite cu atenție și fiecare personaj își are soarta pregătită. În momentul în care o parte dintre personaje realizează că zilele le sunt numărate, panica se instaurează și căutarea criminalului începe. Este criminalul cineva din exterior sau se află chiar printre cei zece?

Încă de la început ne sunt prezentate personajele care vor lua parte la acțiune și până la finalul cărții vom afla o serie de detalii despre în fiecare în parte.

Mi s-au părut interesante începutul și finalul cărții și m-am bucurat că am aflat cine este criminalul și care a fost motivul dar și practicile prin care acesta a plănuit totul.

Poezia regăsită la începutul cărții dar care apare și pe parcursul evoluției acțiunii a creat o atmosferă puțin comică în toată panica instaurată pe Insula Negrului, locul unde toate personajele își vor găsi sfârșitul.

Poți încerca să ghicești cine este criminalul dar sunt sigură că de multe ori acest lucru pare aproape imposibil pentru cititor pentru că, la fel ca și personajele, suntem induși în eroare de multe elemente care ne încețoșează gândirea.

“Zece negri mititei au mâncat la cină ouă,
Unul însă s-a-necat și-au rămas doar nouă.
Nouă negri mititei au stat noaptea până-n zori,
Unu-a adormit din ei și-au rămas doar opt.
Opt negri mititei au mers la Devon în noapte,
Unul nu s-a-ntors din ei și-au rămas doar șapte.
Șapte negri mititei spărgeau lemne lângă casă,
Unul s-a tăiat din ei și-au rămas șase.
Șase negri mititei se jucau cu-albine mici.
Pe unul l-au pișcat din ei și-au rămas doar cinci.
Cinci negri mititei îndrăgeau legea, nu teatrul,
Unul s-a făcut jurist și-au rămas doar patru.
Patru negri mititei merg la mare, drăguțeii,
Unul fu-necat din ei și-au rămas doar trei.
Trei negri mititei merg la zoo-n papuci noi,
Pe-unul ursul l-a mancat și-au rămas doar doi.
Doi negri mititei făceau plajă ca nebunii,
Unul s-a prăjit din ei și-a rămas doar unul.
Un negru mititel trăia singur-singurel,
Într-o zi s-a spânzurat și n-a mai rămas nici el.”

Îmi place foarte mult cum arată această cărticică mică de la Rao clasic și este perfectă pentru a o lua cu tine oriunde mergi deoarece este ușoară și încape în orice geantă sau ghiozdan. Nu este incomodă atunci când lecturezi și are și un semn de carte inclus: un șnur de culoare galbenă pe care îl poți folosi cu ușurință în orice moment dorești să pui pauză cititului.

Un mic aspect pe care l-am sesizat la finalul lecturii a fost faptul că din cauza modului în care am ținut cartea în mâini, coperta s-a îndoit nițel (cam pe la jumătate ca să zic așa) și au rămas niște dâre neplăcute din păcate, atât pe coperta din față dar mai ales pe cea din spate. De asemenea, această ediție are pe alocuri rândurile aranjate puțin ciudat. Am regăsit în două cazuri câte un singur cuvât pe un rând, pe următorul rând continuându-se propoziția.

All in all, mi-a plăcut nespus această lectură și dacă sunteți fani ai cărților polițiste sau ai Agathei Christie, vă recomand această carte!! Voi ce ați lecturat de la această autoare și mi-ați recomanda? 😀

Citate:

“Vera zâmbi. Desigur! Aceasta era Insula Negrului. Se așeză din nou pe scaunul de la fereastră și privi marea. Cât de întinsă era marea! De aici nu se vedea nimic altceva decât întinderea nemărginită de ape albastre, agitându-se sub soarele apusului.
Marea… Care, atât de calmă azi, putea fi atât de crudă uneori… Înecat. Găsit înecat. Înecat la mal. Înecat… Înecat… Înecat…
Nu, nu se va gândi la asta. Refuza să se gândească la asta!
Toate acestea se încheiaseră cu mult timp în urmă…” (p.40)

“- Concluziile dumneavoastră sunt, după părerea mea, justificate, zise el. Ulick Normal Owen! În scrisoarea doamnei Bren, deși semnătura era doar o mâzgăleală, numele de botez erau foarte clare: Una Nancy, în ambele cazuri, puteți remarca aceleași inițiale. Ulick Norman Owen și Una Nancy Owen – de fiecare dată, U.N. Owen. Sau, altfel spus, UNKNOWN.
– Dar asta e curată nebunie, strigă Vera revoltată.
Judecătorul încuviință cu o mișcare ușoară a capului.
– O, da, zise el. N-am nici cea mai mică îndoială că am fost invitați aici de un nebun – probabil de un criminal nebun și periculos.” (p.61)

“Se întoarse spre Vera. În ochii ei nu era nici cea mai mică urmă de remușcare sau de neliniște. Erau duri și necruțători. Emily Brent stătea pe vârful cel mai înalt al Insulei Negrului, împlătoșată în propria armură de virtute.
Neînsemnata fată bătrână nu mai era ridicolă în ochii Verei. Pe neașteptate o văzu altfel: înspăimântătoare de-a dreptul.” (p.102)

Puteţi găsi această carte la librăria online Libris! După cum majoritatea ştiu, pe site-ul Libris se pot găsi carti online, Libris fiind o librarie online ce oferă cititorilor accesul atât la cărţi în română, cât şi la carti in engleza. Puteţi găsi la această librarie aproape orice carte vă doriţi.

2017-09-08T20:07:30+00:00

Leave A Comment