Adaptare de Maxime Rovere
Gen: Pentru Copii, carte ilustrată
Format: Copertată
Număr de pagini: 118
Format: 245 x 290 mm
Ilustrații: Justine Brax
Data apariției: 15 Septembrie 2016 || Editura Corint Junior
Editura Corint Junior vă propune un titlu special din literatura pentru copii: Mowgli. Povestiri din Cartea Junglei. Volumul într-o formă grafică de excepție apărut la Corint Junior în noua colecție Povești ilustrate este o adaptare de Maxime Rivere după Cartea Junglei și A doua carte a junglei. Ilustrațiile aparțin lui Justine Brax.Așa încep aventurile lui Mowgli, puiul de om crescut printre lupi și animalele junglei. Maxime Rovere ne propune o nouă adaptare, care, fidelă textului original al lui Rudyard Kipling, ne apropie de povestea integrală a lui Mowgli, dar și a lui Baloo, Bagheera și Shere Khan. Redescoperiți o poveste clasică adusă la viață de ilustrații poetice și luminoase, realizate de Justine Brax.
Legea Junglei
Nu cred că există mulți oameni care să nu știe de Cartea Junglei și de personajul Mowgli, băiețelul crescut de animalele din junglă. Cu toate că nu citisem cele două cărți care îl au în centru pe Mowgli, acum am fost tare încântată să vă pot vorbi despre adaptarea realizată de Maxime Rovere. Mowgli, povestiri din Cartea Junglei a apărut la editura Corint Junior și este una dintre acele cărți cartonate, frumos ilustrate, de care nu ai vrea să te desparți vreodată.
Cu toate că este o carte cam masivă, interiorul plin de ilustrații și povestiri despre viața lui Mowgli te face să uiți de orice lucru și să călătorești în interiorul junglei unde domnește legea junglei. Greșelile pe care le face oricine în junglă trebuie pedepsite pe măsură, dar mai apoi toți uită de ceea ce faci și lucrurile pot avansa mai departe. Așa este legea junglei, una dintre cele mai vechi legi ale lumii.
Cum mi s-a părut
Rar se întâmplă ca poveștile clasice pentru copii să nu îmi placă, mai ales dacă acestea sunt însoțite de ilustrații frumoase. Desigur că este o diferență, între cărțile care îmi rămân la suflet pentru mult timp, și celelalte, iar Mowgli cred că se situează undeva la mijloc.
Stilul povestirilor este unul foarte frumos, cu note serioase pe alocuri. Lectura te prinde imediat și simți că vrei să afli mai multe despre Mowgli și despre prietenii săi din junglă. Momentul când el crește îndeajuns de mult cât să se simtă atras de semenii săi este cel în care se produce evoluția personajului și acceptarea unei noi etape din viața sa.
Cu toate că văzusem desenele animate cu Mowgli, acolo nu simțisem nota serioasă pe care am regăsit-o în această carte. Mi-a plăcut acest accent pe care lectura l-a avut și m-am simțit astfel mai hipnotizată (nu de pitonul Ka) de animalele din junglă și de viața unui bebeluș care are să fie crescut de lupi. O aventură plină de pericole, învățăminte și peisaje diferite de cele obișnuite nouă, Mowgli. Povestiri din Cartea Junglei este o lectură pe care nu ar trebui să o ratați. Cred că se potrivește foarte bine cu o zi ploioasă care te îndeamnă și mai mult să te pierzi printre paginile junglei.
“Marele urs brun, care se ținea drept și serios, nu-și putu ascunde un zâmbet. Era fericit să aibă un elev atât de atent și de isteț. Băiatul știa să sară aproape la fel de bine pe cât știa să înoate, știa să înoate la fel de bine pe cât știa să alerge. Baloo îl învăța Legea junglei, cea mai veche lege din lume. Șlefuită de timp și de întâmplările vieții, ea este, spunea el, ca o liană uriașă: nimic nu-i poate scăpa!
El l-a mai învățat pe Mowgli să recunoască o creangă putredă, să vorbească politicos cu albinele sălbatice și să-i atenționeze pe șerpi înainte de a sări în apă. În junglă, nimănui nu-i place să fie deranjat, iar locuitorii ei sunt mereu pregătiți să-i atace pe intruși. De aceea Mowgli trebuia să învețe formulele care să-i asigure protecția în fața păsărilor, a poporului șerpilor sau a oricui vânător patruped.” (p.22)“În jungla indiană, anotimpurile curg unul într-altul aproape fără a-ți da seama. S-ar putea spune că sunt doar două, sezonul umed și sezonul uscat. Dar, dacă privești atent de-a lungul torenților de ploaie sau al norilor de cenușă și praf, poți vedea că cele patru anotimpuri își urmează ciclul normal. Primăvara este minunată, căci aici nu are de acoperit câmpiile golașe cu frunze și flori proaspete, ea trebuie să le dea la o parte dezordinea frunzișului pe jumătate încă verde, care continuă să se legene, după iarna blândă, iar pământul, pe jumătate înveșmântat, să se simtă, încă o dată, nou și tânăr. Și o face atât de bine, că nicio primăvară nu se poate compara cu cea din junglă.” (p.109)
Leave A Comment