Colecția: Cărțile de Aur ale Copilăriei
Titlul original: The BFG (Big Friendly Giant)
Gen: Carte Ilustrată, Carte pentru Copii, Aventură, Ficțiune, Fantasy, Young Adult, Clasice
Format: Paperback
Număr de pagini:
Traducere: Alexandru Columban
Ilustrații: Quentin Blake
Data apariției: Decembrie 2015 | Editura Arthur | Facebook YoungArt | Goodreads
În toiul nopţii, micuţa Sophie este înşfăcată din pat de un uriaş care i se prezintă astfel: „Eu este singurul uriaş cumsecade şi zăpăcit din tot Tărâmul Uriaşilor. Eu este Marele Uriaş Prietenos. Eu este MUP.“ Ba mai mult, Sophie află că MUP are o îndeletnicire nobilă şi misterioasă: colecţionează vise pe care le suflă în urechile copiilor adormiţi.
În scurt timp, puterile lui MUP vor fi puse la încercare, iar Sophie şi noul ei prieten își propun să-i oprească pe uriaşii mâncători de oameni, într-o îndrăzneaţă misiune la care participă însăşi regina Angliei. – See more at: http://www.editura-arthur.ro/carte/marele-urias-prietenos-cartile-de-aur-ale-copilariei707#sthash.Ig8C4Kfz.dpuf
Cu toate că îmi plac mult cărțile pentru copii, acestea nu reușesc mereu să mă captureze atât de mult pe cât mi-aș dori. Sunt extrem de fericită pentru că m-am gândit să lecturez o carte care stă la baza filmului The BFG (Big Friendly Giant) ce va apărea în câteva luni în cinematografe.
MUP (Marele Uriaș Prietenos) de Roald Dahl a reapărut la Editura Arthur recent și în colecția Cărțile Copilăriei. Este prima mea carte din această colecție și m-am îndrăgostit imediat de formatul micuț al cărticelei, de aspectul ei plăcut și simplu, și de tot conținutul pe care autorul l-a oferit cititorilor.
Această lectură a fost extrem de hazlie, m-a amuzat mult de tot, și am apreciat inventivitatea cuvintelor autorului, cât și traducerea lor în limba română. Acțiunea îi are în centru pe Sophie, o tânără orfană, și pe MUP, un uriaș destul de mic de înălțime care pare să aibă puteri magice nemaiauzite. Alături de aceștia pornim într-o aventură care are ca scop salvarea vieților copiiilor ce riscă să fie hapliți (mâncați) de uriașii răi, mâncători de copii.
Modul de exprimare al uriașului mi s-a părut principalul factor care a creat amuzamentul cărții. Alături de acest lucru, ideile neobișnuite și copilărești pe care le-am întâlnit (suflarea de vise în mintea copiiilor prin intermediul unei pâlnii, uriași care aleargă peste râuri, o fetiță care se ascunde după un castracurcuvete, etc.) m-au făcut să zâmbesc pe tot parcursul cărții cu gura până la urechi.
Ocupația neobișnuită a Marelui Uriaș Prietenos mi s-a părut fascinantă, și m-a îndemnat și pe mine să visez cu ochii deschiși alături de Sophie care privea borcanele misterioase și pline de vise ale uriașului.
Recomand MUP cu mare drag tuturor, chiar și adulților care doresc să dea în mintea copiiilor. Limbajul simplu și amuzant, nu este unul pueril, așa că puteți citi această carte fără să vă gândiți că v-ar putea plictisi.
Întrucât autorul a dedicat această carte fiicei sale Olivia care a murit la vârsta de șapte din cauza pojarului, consider că veți simți pasiunea pe care Roald Dahl a întipărit-o printre pagini. Copilăria și inocența celor mici vă va ajunge la suflete într-un mod minunat, parcă rupt din desenele anime de la Ghilbi care mereu te impresionează. 🙂
“Și mai îngrozitor era faptul că Sophie era perfect conștientă de ce i se întâmpla, deși nu putea vedea nimic. Știa că un monstru (sau un uriaș) cu o față gigantică, lunguiață, palidă și ridată și cu niște ochi amenințători o smulsese din pat în toiul orei fantomelor, iar acum o scotea din cameră, înfășurată într-o pătură.” (p.17)
“- Te… te rog nu mă mânca, se bâlbâi Sohpie.
Uriașul scoase un hohot răsunător de râs.
– Doar pentru că eu e uriaș, tu crezi că eu e un buhăhăpăitor de oameni! strigă el. Tu aproape că are dreptate! Uriașii e toți buhăitori și criminoși. Și chiar hăpăiește omleți! Ne aflăm în Tărâmul Uriașilor acum! Peste tot este uriași! Afară este faimosul uriaș Sfărmă-Oase! Sfărmă-Oase hahalește câte doi omleți dulci și subțirei în fiecare seară la cină! Zgomotul este de ureche-spărgător!” (p.25)“- O, te rog, spune-mi! insistă Sophie. Voi înțelege! Haide, spune-mi cum colecționezi vise! Spune-mi tot!
MUP se așeză confortabil în scaun și-și încrucișă picioarele.
– Visele, începu el, este niște lucruri foarte misterioase. Ele plutește în aer ca niște balonașe cețoșele-aburele. Și ele caută tot timpul oameni adormiți.
– Poți să le vezi? întrebă Sophie.
– La început, nu.
– Atunci cum le prinzi dacă nu le poți vedea? continuă Sophie.
– Ah-ha… zise MUP. Acum noi ajunge la secrete întunecate și negricioase.” (p.42)“- Spune-mi sincer, zise Sophie, dacă tu mi-ai sufla visul acesta în dormitor în timp ce eu dorm, aș începe cu adevărat să visez că mi-am salvat profesorul de la înec, plonjând peste un pod?
– Mai mult, răspunse MUP. Mult mai mult. Dar eu nu poate să mâzgălicească tot visul acesta întortobecăit pe o găgățică de hârtie. Bine-nțeles că e mai mult.
MUP lăsă jos creioul și își apropie urechea gigantică de borcan. Pentru aproape treizeci de secunde ascultă concentrat.
– Da, zise el într-un final, dând din cap solemn în sus și în jos. Visul acesta continuă foarte drăguț. El are un sfârșit formidos.
– Cum se termină? întrebă Sophie. Te rog, spune-mi!” (p.100)
Le mulțumesc mult celor de la Editura Arthur pentru că mi-au oferit un exemplar al cărții pentru recenzare în schimbul părerii mele sincere. Nu uitați să le vizitați și pagina de facebook: Youngart facebook, Editura Arthur facebook!!
Leave A Comment