Recenzie: Deadpool, Thor, Iron Man #9

Apărute pe 15 martie 2016 la LEX Comics
LEX Comics Facebook // Cumpără benzile desenate de pe LEX Shop

DEADPOOL #9 – “Diavolul și Adâncul Mării”

Un nou număr ni-l aduce pe Deadpool care se pare că este adormit? Sau e mort? Nu e mort, nu vă speriați, ci doar un pic cam… furat de organe, de către un personaj feminin misterios (literalment, nu e nimic figurat! s-a întâmplat în numărul trecut).

Dacă Mercenarul tot este knocked-out pentru o vreme, Preston va descoperi că poate umbla în mintea lui, prin cotloanele care îi erau ascunse până acum. Ce a văzut acolo, mi s-a părut amuzant și demn de “narcicismul” lui Deadpool. Însă Preston este oprită de DPool, atunci când el își revine în simțiri.

Cu toate că nu am aflat mai nimic din ceea ce se află în mintea lui Wade, numele de “Eleanor” pe care el îl spune involuntar ne va face să ne punem întrebări și să ne dorim să aflăm mai multe despre “frumoasa Eleanor”.

Acest număr mi s-a părut un pic mai serios, acțiunea fiind în continuare axată pe Deadpool care face o serie de victime pentru demonul Vetis. Să sperăm însă că tot brutalismul de care dă dovadă eroul nostru, o va aduce înapoi pe Preston (care nu este chiar de acord cu metodele lui Wade).

Mi-a plăcut faptul că în acest număr atenția este îndreptată și spre două personaje care își au un rol destul de important la acțiunea de până acum: agentul Preston și Michael. Finalul benzii desenate m-a lăsat un pic “pe muchie de cuțit“, întrucât Michael pare să fie la un pas de moarte (sau mai bine zis, moare). Cine îl va ucide, nu vă puteți imagina (sau poate că deduceți)! Însă presimt eu că Michael va reveni în următorul număr, pe cât de în viață posibil. Să sperăm că îi vine și rândul lui Preston după el.

Numărul 9 din seria aceasta mi s-a părut destul de tare, un pic mai cuminte din punctul de vedere al amuzamentului, presărat cu câteva scene violente care îl pun pe Deadpool într-o lumină nu extrem de favorabilă.

Traducerea (Octav Ungureanu) și cadrele mi s-au părut reușite, și m-am amuzat la culme când l-am văzut pe Wade în apă, având pe cap o bonetă ca pentru duș. Îi mai lipsea rățușca galbenă, și vizual era totul complet!

Cât despre demonul Vetis, tind să mă îngrozesc numai când îi aud numele. După ce a mușcat capul unui pescăruș, nu mai pot să îmi scot scena din minte. Cineva să intre în mintea mea și să dea un erase (Wade, Preston, careva?)!

THOR #9 – “Tunetul din sânge” (O BOMBĂ PENTRU ZEI, partea a treia)

Așteptam de mult timp confruntarea dintre Thor și Zeul Măcelar, Gorr. Se pare că așteptarea a luat sfârșit, și chiar am reușit să mă bucur de o confruntare în care am avut parte nu de un Thor, ci de trei!

Lupta pe care am tot așteptat-o și la care am sperat de atât de mult timp mi s-a părut destul de intensă, însă mi-aș fi dorit să o simt mai mult. Cele trei ciocane adunate laolaltă, puterea celor trei zei măreți reunită la un loc, fulgerele și tunetele toate în același spațiu și timp, îmi dădeau impresia că ceva mai măreț avea să ia naștere.

Finalul mi-a dovedit însă contrariul, dar în acest mod m-a lăsat și în suspans. Dacă nu exista acest final, probabil nu așteptam la fel de nerăbdătoare următorul număr din această bandă desenată.

Nu am mai asista la folosofie și alte polologhii de această dată, dar am apreciat cum lupta a fost prezentată cititorului printr-o împletire atentă dintre cadrele care alternează între întuneric și lumină, replicile personajelor care își exprimă tăria interioară pentru a lupta, și narațiunea care adaugă un ton oarecum grav asupra evenimentelor.

Am citit numărul cu interes, însă simțeam nevoia de ceva mai mult de această dată. Poate că voi fi surprinsă în aceea ce urmează să se întâmple. Poate la fel de surprinsă ca și familia lui Gorr care nu știe ce va urma după aceea… după ce bomba va exploda, și sfârșitul zeilor va veni.

IRON MAN #9 – “Originea secretă a lui Tony Stark” (PROLOG)

Spre deosebire de numerele anterioare, în acest număr am avut niște elemente de noutate pe care le-am văzut cu ochi buni. Cu toate că prima parte din această bandă desenată nu m-a captivat extrem de mult, spre sfârșit am fost atrasă și captată ca într-o pânză de păianjăn. Până apare numărul viitor, va trebui să mă zbat, să aștept.

Chiar dacă acest număr le continuă pe cele precedente, el poate fi încadrat într-o așa numită serie separată care ține de Originile lui Tony Stark. Numărul de față ne pregătește pentru amănunte care ne vor da mai multe informații despre un plan măreț care a fost pus la cale de o anumită persoană, avându-l în centru pe Tony. Toate detaliile ne vor fi puse la îndemână de către recorderul rigelian cu care ne-am întâlnit în numărul 7 al seriei.

Am rămas într-un suspans destul de mare și am trăit alături de Tony un mic șoc legat de ceea ce ne este pregătit să aflăm.

Începutul mi s-a părut nou, atât din punctul de vedere al personajelor cât și al locației. Am avut parte de niște roboți gigant, și de alți monștri dintr-o galaxie aflată la mare depărtare. M-am simțit un pic confuză, însă mi-am continuat lectura plină de curiozitate.

Mi-a plăcut destul de mult grafica cu tente vechi, de alb-negru, pe care am regăsit-o la final de număr, și chiar pot spune că am simțit într-o serie de locuri, mai multe detalii asupra personajelor și locurilor (poate este doar impresia mea, nu știu ce să zic).

Traducerea lui Mircea Pricăjan a sunat natural, și am apreciat că a fost, probabil, aproape la fel de bine ca și în engleză.

Chiar dacă numărul aceasta nu este marcat ca fiind nerecomandat copiiilor, avem parte de un Tony care înjură pe alocuri, însă înjurăturile sunt destul de mascate, nu spuse direct, dar cititorul le poate deduce cu ușurință.

Dacă v-a plăcut să citiți Iron Man până acum, vă invit să citiți și acest număr care pare să ne promită ceva interesant pentru viitor. 🙂

Puteți găsi benzi desenate pe LEX Shop, sau să le găsiți în Inmedio, Cărturești, Librarium, Humanitas. Nu uitați să intrați și pe Facebook LEX Comics dacă vreți să stați la curent cu toate noutățile!