Titlul original: I Am Malala: How One Girl Stood Up for Education and Changed the World (Young Readers Edition)
Gen: Non Ficțiune, Biografie, Cultură, Război
Format: Harback
Număr de pagini: 216
Traducere: Iulian Curuia
Format: 140 x 205 mm
Apărută în Mai 2015 la editura Arthur
Facebook YoungArt // Editura Arthur
Goodreads
Malala Yousafzai avea doar zece ani când talibanii au pus stăpânire pe regiunea Swat. Aceştia spuneau că muzica este un păcat, femeilor le interziceau să meargă singure pe stradă şi fetelor să meargă la şcoală. Deși a crescut într-o zonă a Pakistanului stăpânită de înfricoşătoarea umbră a terorismului, Malala a învăţat de mică să aibă curajul să vorbească în numele convingerilor sale. Iar convingerea ei cea mai puternică a fost dreptul la educaţie. În 9 octombrie 2012, cauza pentru care lupta a fost cât pe-aci să-i aducă moartea. Nimeni nu se aştepta să scape cu viaţă. Dar Malala a supravieţuit, iar astăzi e simbolul protestului paşnic şi cel mai tânăr câştigător al Premiului Nobel pentru Pace.
Având în vedere atentatele petrecute în ultima perioadă cred că mi-am ales foarte bine momentul pentru a citi o carte care pune accentul pe pacea în lume și libertatea de a ne exprima așa cum ne simțim noi cel mai bine. Eu sunt Malala: tânăra care a luptat pentru educație și a schimbat lumea este o carte minunată care m-a capturat de la primele cuvinte! Mi-a plăcut cum autoarea Malala Yousafzai a avut puterea de a trece mai departe peste o serie de greutăți pe care viața i le-a pus în cale. Eu am citit ediția pentru tineri cititori care m-a încântat însă nu știu cum este ediția originală.
Malala este o tânără, născută și crescută în Pakistan, în regiunea Swat. Ea ne relatează copilăria ei în care ne putem regăsi mulți: jocurile cu prietenii, certurile cu cea mai bună prietenă, descoperirea primelor seriale care te fascinează, mersul la școală. Acestea sunt câteva dintre aspectele pozitive prezente în carte, întrucât luăm aminte și la o serie de greutăți prin care mulți locuitori ai Pakistanului trec. Sărăcia își spune cuvântul iar alături de aceasta lipsa educației este și ea prezentă, de aceasta bucurându-se de multe ori numai băieții.
După cum ține tradiția în acea zonă, nașterea unui băiat în familie este un motiv de bucurie spre deosebire de nașterea unei fete. Numele băieților născuți sunt cioplite în scoața copacului casei, fetele neprimind același tratament special. Cu toate acestea, tatăl Malalei este un alt fel de om, nașterea acesteai fiind un motiv de bucurie, numele ei apărând și pe copacul casei. Semnificația numelui Malalei este destul de importantă, aceasta fiind, alături de alte lucruri, una dintre motivațiile pentru lupta fetei: lupta pentru dreptul la educație.
Am fost impresionată de această carte, de mesajul puternic pe care mi l-a trimis tânăra Malala, atât mie cât și lumii întregi. Dorința ei pentru educație și entuziasmul regăsit în sufletul ei atunci când vine vorba de școală mi s-au părut de admirat și am fost mișcată de multe ori, până la lacrimi. 🙂
Pe la jumătate și finalul cărții am descoperit și o serie de fotografii care m-au ajutat să vizualizez și mai bine povestea expusă de Malala, lucru care mi-a plăcut și mi s-a părut de folos.
Cred că toți cei care am avut dreptul la educație să fim mândri și fericiți pentru acest lucru și să ne dorim ca și alți copii să poată avea același noroc pentru că se pare că oamenii care pot mișca o lume întreagă sunt de multe ori… cei mici.
Vă recomand cu mare drag această carte, este potrivită atât pentru copii cât și pentru adulți și cred că aveți cu siguranță ce învăța din ea. Stilul autoarei și traducerea mi s-au părut foarte frumoase, mesajul cărții ajungând la suflet cu siguranță.
“De câteva zile, aveam sentimentul ciudat că ceva rău avea să se întâmple. Într-o seară mă pomenisem gândindu-mă la moarte. «Cum o fi să fii mort cu adevărat?» mă întrebam. Eram singură în cameră șî m-am întors cu fața spre Mecca, să-l întreb pe Dumnezeu. «Ce se întâmplă când mori?» l-am întrebat. «Oare ce simți?»
Dacă muream, aș fi vrut să le pot spune oamenilor cum e. «Malala, prostuțo», mi-am spus, «ai fi moartă și n-ai putea să spui nimănui nimic».” (p.10-11)“Părea nedrept și inconfortabil să trăiești în spatele unor bucăți de material. Încă de când eram foarte mică, le-am spus părinților că n-aveam să-mi acopăr fața indiferent de ce făceau celelalte fete. Chipul meu era identitatea mea. Mama, care chiar e devotată și ține la tradiție, a fost șocată. Rudele noastre considerau că sunt foarte îndrăzneață. (Unii spuneau că-s obraznică.) Dar tata zicea că pot să fac ce vreau.
– Malala o să trăiască liberă ca pasărea cerului, le spunea el tuturor.” (p.21)“Până atunci, crezusem că un creion fermecat poate schimba lumea. Acum știam însă că eu eram cea care trebuia să facă ceva. Nu știam ce. Dar i-am cerut lui Dumnezeu să-mi dea puterea și curajul să fac lumea mai bună. Mi-am semnat scrisoarea, am făcut-o sul și-am legat-o de o bucată de lemn, i-am pus o păpădie deasupra și i-am dat drumul pe un pârâu care se varsă în râul Swat. Dumnezeu avea s-o găsească acolo, cu siguranță.” (p.29)
“Terorismul e frica ce cuprinde totul în jur. E atunci când te duci să te culci fără să știi ce alte orori te mai așteaptă a doua zi. E atunci când te muți cu toată familia în cea mai centrală cameră a casei, pentru că ați decis că aceea e cea mai sigură. E atunci când mergi pe stradă, fără să știi în cine să ai încredere. Terorismul e frica de a-ți vedea tatăl ieșind dimineața pe ușă, neștiind dacă se va mai întoarce seara.” (p.63)
Le mulțumesc mult celor de la Editura Arthur pentru că mi-au oferit un exemplar al cărții pentru recenzare în schimbul părerii mele sincere. Nu uitați să le vizitați și pagina de facebook: Youngart facebook, Editura Arthur facebook!!
Leave A Comment