Recenzie: Alice în Țara Minunilor & Alice în Țara din Oglindă (Repovestire)

Gen: Contemporany fiction, Young Adult, Romance
Editura: Curtea Veche
Colecţia: Cărţile Copilăriei
Număr de pagini: 176
Copertă: Broşată
Format: 190 x 135
Repovestire: Eva Mason
Traducere: Daniela Grigore
Data apariţiei: 2013

Sinopsis:
Alice, fetiţa cu imaginaţie nestăvilită, pătrunde în două lumi fantastice şi minunate, în care descoperă că nimic nu e ceea ce pare. De-a lungul celor două călătorii, Alice trece prin tot felul de întâmplări neobişnuite.

În prima poveste, după ce fetiţa se rostogoleşte la vale printr-o vizuină de iepure, lucrurile se complică. Ba creşte până când sperie toate personajele din jur, ba se micşorează încât nu mai ajunge nici până la înălţimea unei măsuţe, primeşte sfaturi de la o pisică ce rânjeşte, ia ceaiul cu nişte personaje fără bune maniere, joacă crochet după nişte reguli alandala şi participă la un proces cu personaje făcute din cărţi de joc.

În cea de-a doua poveste, Alice trece printr-o oglindă şi ajunge să stea de vorbă cu nişte flori obraznice şi cu insecte având personalitate, apoi cu doi fraţi rotofei, ba chiar şi cu un ou imens, un leu şi un inorog. După fiecare întâmplare, ea traversează câte un alt pătrat, pe o tablă de şah — până când se vede ajunsă regină.

Rating: 5/5

Cu toate că multă lume ştie de Alice în Ţara Minunilor, nu toţi am reuşit să citim cărţile în care această fetiţă ajunge pe tărâmuri fantastice. Pot spune că nu am reuşit să citesc până acum cărţile însă mă bucur că acum am avut ocazia.

 

Cărticica Alice in Tara Minunilor & Alice in Tara din Oglinda apărută la editura Curtea Veche face parte dintr-o serie de repovestiri ale unor poveşti de care am auzit toţi.

Pe parcursul celor 176 de pagini, am reuşit să călătoresc alături de Alice în lumea viselor care par a fi reale dar şi în lumea de dincolo de oglindă, unde totul pare a fi la fel… dar de fapt este pe dos.

Pot spune că cel mai mult mi-a plăcut plăcut prima parte a acestei cărţi, Alice în Ţara Minunilor, cel mai probabil pentru că totul îmi era mult mai familiar.

Citind cartea la această vârstă (încep să mă simt ca o băbuţă), am putut să înţeleg mult mai bine anumite aspecte şi să realizez de unde au pornit toate discuţiile despre mesajele ascunse pe care autorul Lewis Carroll le-ar fi inclus în scrierea lui. Acelaşi lucru se spune de fapt despre multe dintre poveştile clasice însă, sper să treceţi peste o analiză amănunţită a acestor detalii şi să vă bucuraţi de prezenţa fantasticului care intră în viaţa lui Alice.

Personajele ce ne sunt expuse sunt toate ciudate în felul lor, chiar pot fi considerate “nebune“, după cum zice şi Pisica Cheshire.

Spre deosebire de lumea reală care pentru Alice este una plictisitoare, Ţara Minunilor cu personajele diferite, ciudate şi parcă ireale, cu plantele şi animalele sale vorbitoare, este la polul opus. Această lumea o face pe Alice de multe ori să îşi pună întrebări care par să nu aibă sens sau răspuns, şi de multe ori o pune în situaţii dificile şi în acelaşi timp noi pentru protagonistă, situaţii în care nu acţionează mereu aşa cum ar trebui. Dar cum în această lume fantastică nimic nu pare să aibă sens, nu pot pune la îndoială deciziile fetiţei.

Mi-a plăcut foarte mult această lectură şi o recomand tuturor cititorilor, indiferent de vârsta pe care o au. Este perfectă pentru zilele de vară (şi nu numai), şi vă pot asigura că nici nu veţi şti când veţi fi terminat cartea. Se citeşte foarte repede şi, pe mine una, m-a relaxat foarte mult. 😀

Citate:

“Ce lucruri ciudate se petrec astăzi! Nu cumva m-am schimbat aşa peste noapte? Stai să mă gândesc. Oare eram aceeaşi azi-dimineaţă, când m-am trezit? Parcă îmi amintesc că mă simţeam niţeluş alta. Dar, dacă nu sunt eu, se pune întrebarea: Atunci cine sunt? Asta-i ghicitoarea!”

“- Dar eu n-am poftă să merg printre nebuni, zise Alice.
– N-ai ce face. Aici, toţi suntem nebuni. Şi eu sunt nebună. Şi tu eşti nebună.
– De unde ştii tu că sunt nebună? întrebă Alice.
– Trebuie să fii, răspunse Pisica de Cheshire. Altfel, n-ai fi venit aici.”

“- Toate florile pot vorbi? întrebă ea în şoaptă.
– La fel de bine ca tine, spuse Crinul Roşu. Şi chiar mult mai tare.
– Ştii, nu e politicos să începem noi să vorbim primele, spuse şi Trandafirul. De altfel, mă întrebam când o să începi tu să vorbeşti. Te-am văzut şi m-am gândit că faţa ta parcă ar spune ceva… deşi nu pare foarte isteaţă. Totuşi, ai culoarea potrivită. Şi asta contează mult.”

Puteţi găsi această carte la librăria online Libris ! După cum majoritatea ştiu, pe site-ul Libris se pot găsi carti online, Libris fiind o librarie online ce oferă cititorilor accesul atât la cărţi în română, cât şi la carti in engleza. Puteţi găsi la această librarie aproape orice carte vă doriţi.

2017-09-08T20:10:48+00:00

One Comment

  1. rosia_lady June 30, 2014 at 10:17 am - Reply

    Frumos..si eu am citit anul asta cele doua povesti…doar prima parte cu Alice in Wonderland a fost mai interesanta, a doua parte a fost plictisitoare.

Leave A Comment